Protopopiatul Agnita a luat fiinţă începând cu anul 1870, ca o combinaţie între Protopopiatele Nocrich şi Cincu Mare.
Sinodul Arhidiecezan ţinut în anul 1874, a hotărât că tractului (Protopopiatului) Agnita îi aparţin următoarele parohii: Agnita, Alţâna, Bârghiş, Bendorf, Boholţ, Bruiu cu filia Gherdeal, Calbor, Cichindeal (Ţichindeal), Cincşor, Cincu Mare, Chirpăr, Coveş, Fofeldea, Găinari, Ghijasa de Jos, Hosman, Hundrubechiu cu filia Noiştat, Iacobeni, Ighişdorf, Ilimbav, Măgărei cu filia Apotsdorf, Marpod, Merghindeal, Nocrichiu, Proştea, Rodbav, Ruja, Săsăuş, Seliştat, Şoarş, Şomărtin, Şulumberg (Dealu Frumos), Toarcăla, Vecerd, Veseud, Vărd, Zlagna.
Aceste parohii au făcut parte până atunci din protopopiatele Nocrich, Cincu Mare şi Bârghiş. Totodată, s-a menţionat faptul că s-a căutat ca protopopiatul să fie de 20.000 de suflete.
To în baza deciziei menționată mai sus, Preotul Grigorie Maier din Nocrich, a preluat conducerea administrativă a tractului Agnita, rămânând însă în parohia sa Nocrich, de unde a administrat protopopiatul până în anul 1886, când a fost ales ca protopop, cu reşedinţa în Agnita, Sabin Piso.
Abia în anul 1882 Protopopiatul nu mai este numit Nocrich-Cincu Mare, ci Protopopiatul Agnita.
Începând cu anul 1886, preotul Sabin Piso, care se impunea prin cultura sa şi în faţa judecătorilor din Agnita, a pretorilor şi a altor saşi inteligenţi, a preluat conducerea Protopopiatului Agnita. O bună parte din mandatul său de protopop i-a petrectul în localitatea Coveș, unde a fost și administrator al acestei parohii, vacantă la acea vreme. În urma unor neînţelegeri s-a văzut nevoit să treacă graniţa în România, neştiut de nimeni, predând limba germană și latină, la un liceu din Ploiești
Protopopul Nicolae Moldovan (1847-1941), prin bogata activitate bisericească şi cultural-patriotică pe care a desfăşurat-o în Valea Hârtibaciului, a rămas înscris în conştiinţele tuturor credincioşilor de aici.
El s-a născut în Tilişca la 18 ianuarie 1847 din părinţii Achim Munteanu şi Praraschiva, născută Rodeanu, fiind ultimul vlăstar din cei şapte copii ai acestora (patru fete şi trei băieţi). Originile familiei tatălui său erau în Muntenia, fapt care s-a reflectat în numele pe care l-au primit (Munteanu). Şcoala primară a urmat-o în satul natal, iar cursul gimnazial la Sibiu, fiind numit învăţător la Tilişca în 14 septembrie 1868.
Între 1870-1873 a studiat la Seminarul Andreian din Sibiu , beneficiind din plin de activitatea în cadrul Institutului a unei generaţii de cărturari de seamă, toţi discipoli ai mitropolitului Andrei Şaguna. A avut o înclinaţie deosebită spre cultură, activând în societatea de lectură a studenţilor, colaborând la foaia săptămânală „Musa” înfiinţată de teologi şi sprijinind manifestările teatrale ale trupelor din vremea respectivă.
În anii de studii teologice s-a bucurat de apreciere din partea mitropolitului Andrei Şaguna, care avea planuri mari în privinţa continuării studiilor lui Ioachim Munteanu în străinătate. Din păcate moartea mitropolitului a pus capăt acestor planuri.
În 1877 a fost ales preot în comuna Gura Râului, păstorind timp de 29 ani. Activitatea sa bisericească, culturală, patriotică, socială din această perioadă a fost exemplară.
În 6 februarie 1906 a fost ales protopop al tractului Agnita
Imediat după instalare, protopopul Ioachim Munteanu adresează o circulară (nr. 531/1906) de prezentare tuturor parohiilor din protopopiat. Aceasta cuprinde un adevărat crez şi program de muncă, atât pentru el, cât şi pentru cei din subordinea sa
La preluarea conducerii protopopiatului Agnita de către Ioachim Munteanu, componenţa acestuia consta din 36 de parohii şi 4 filii.
Nici pe plan administrativ înnoirile în viaţa protopopiatului Agnita nu au întârziat să apară chiar din anul în care Ioachim Munteanu a fost instalat protopop. La 15 august 1906 s-a cumpărat cu 15.000 de coroane o casă destinată centrului protopopesc. Tot în august, la stăruinţa noului protopop, s-a înfiinţat banca românească „Frăţia”.
În 1909 a pus bazele unei „Reuniuni de înmormântare” pentru a veni în sprijinul familiilor în cele mai critice momente. La sfaturile şi îndemnurile lui în parohiile protopopiatului s-au ridicat două biserici noi şi s-au renovat multe altele, protopopul fiind şi delegat arhieresc la binecuvântarea lucrărilor săvârşite. Pentru cunoaşterea mai bine a preoţilor, pe lângă vizitele oficiale în parohii, a introdus „conferinţe anuale ambulante preoţeşti” şi a alcătuit o evidenţă complexă, cu date personale şi familiale ale fiecărui preot din subordine.
Alături de această activitate organizatorică a protopopiatului, Ioachim Munteanu a desfăşurat o bogată activitate cultural-naţională, în cadrul despărţământului Agnita al Astrei, al cărui preşedinte a fost.
Fiind preocupat de emanciparea culturală a credincioşilor, Ioachim Munteanu n-a uitat nici latura social-istorică. El s-a aflat între fruntaşii românilor din zona Agnitei, fiind chiar preşedintele circumscripţiei pentru desemnarea a doi delegaţi la Alba Iulia. Vârsta înaintată şi starea precară a sănătăţii sale l-au împiedicat să fie prezent la Marea Unire. El a trimis însă o scrisoare în care îşi arată totala adeziune la gândurile nobile ale românilor de pretutindeni.
La 2 iulie 1925, după o activitate fructuoasă şi îndelungată, a părăsit Agnita, stabilindu-se la Sibiu. S-a bucurat şi acum de o neţărmurită admiraţie din partea mitropolitului Nicolae Bălan. La 22 februarie 1941, în vârstă de 94 de ani, protopopul Ioachim Munteanu s-a stins din viaţă. Prohodirea a avut loc în catedrala mitropolitană din Sibiu la 24 februarie, slujba fiind săvârşită de arhiereul vicar Teodor Scorobeţ, delegat al mitropolitului Nicolae Bălan.
După plecarea protopopului Ioachim Munteanu, s-au perindat mai mulți preoți la conducerea Protopopiatului Agnita
La 8 noiembrie 1928 a avut loc instalarea noului titular al postului de protopop al Agnitei, în persoana preotului Emil Păcală. În timpul păstoririi sale, în 1939, au început lucrările de construire a bisericii cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Începând cu anul 1970 şi până în 1976, protopopiatul de Agnita a fost desfiinţat, parohiile din Agnita fiind subordonate administrativ Protopiatului Mediaş.
La 1 ianuarie 1976 a fost numit protopop şi paroh la Agnita I preotul Gregoriu Cernea. Acesta a deţinut funcţia de protopop până în ianuarie 2004, cînd a renunţat la această funcţie, rămânând doar paroh la Parohia Agnita I .
În urma retragerii protopopului Gregoriu Cernea şi a noilor alegeri protopopeşti organizate în ianuarie 2004, a fost numit protopop la Agnita preotul Jurca Ioan, paroh al parohiei Agnita II, până în anul 2014.
La 1 martie 2014 a fost numit protopop de Agnita pr. Naicu Mihai de la Parohia Agnita I, care a dus o vastă activitate administrativă, socială, culturală etc.
La 01 iulie 2022 a fost numit protopop pr. Iancu Andrei de la parohia Coveș.
