Cu Binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu Streza, joi, 16 noiembrie ac, la biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Coveş a avut loc întâlnirea lunară cu preoții din Protopopiatul Agnita. Întâlnirea a debutat cu Sfânta Liturghie, săvârşită de un sobor de 5 preoţi: pr. Florin Ţânţ de la parohia Agnita II, pr. Rareş Duşescu de la parohia Agnita III, pr. Mihai Todirenchi de la parohia Beneşti, pr. Pavel Lucian de la parohia Săsăuş şi pr. Constantin Ilincăi de la parohia Nou. Răspunsurile la strană au fost date de preoţii prezenţi în biserică. Tuturor preoţilor le sunt adresate mulţumiri pentru acceptarea invitaţiei de-a sluji împreună la Sf. Liturghie.

La Sf. Liturghie au fost prezenţi şi cei peste 30 de copii din sat de la grădiniţă şi din cadrul ciclului primar, însoţiţi de dle învăţătoare.

După terminarea Sfintei Liturghii, a avut loc şedinţa administrativă, în cadrul căreia pr. Protopop Andrei Iancu a prezentat aspectele de pe ordinea de zi: Conferinţa preoţească de toamnă, care va avea loc pe data de 22 noiembrie 2023 la Sibiu; Concertul de colinde tradiţionale ,,De Crăciun pe Valea Hârtibaciului”, fixat pentru data de 10 decembrie 2023; Concertul de colinde pentru grupurile de copii; campania de cadouri pentru copiii nevoiaşi şi cu rezultate bune sau foarte bune la învăţătură şi prezenţi la activităţile parohiale; conceptul de concurs catehetic pentru anul 2024 etc.

Recenzie de cărţi

Un interes deosebit l-a reprezentat dezbaterea unor idei din următoarele cărţi prezentate de pr. prot. : Sf. Ioan Gură de Aur, Problemele vieţii; Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvinte de aur, vol. II; Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvinte de aur, vol. VI.

Iată, câteva extrase demne de reţinut din prezentarea făcută:

Există o dorinţă foarte mare de-a găsi soluţii la problematica neliniştilor şi angoselor care îl copleşesc pe om. Sf. Ioan Gură de Aur în rândurile de mai jos, propune un mod de liniştire de ordin profilactic- care are rolul de a-l ţine departe pe om de anxietăţi, depresie, deznădejde. Acest mod de revenire, de redobândire a sănătăţii sprituale şi prin urmare şi mintale este dat de smerenie, în primul rând. Iată concepţia Sf. Ioan Gură de Aur despre smerenie, prezentată în mai multe pagini din cartea Cuvinte de aur, vol II:

Smerenia

Liniştea vine în noi prin lucrarea smereniei, care poate fi declanşată prin cugetarea la modul în care am fost creaţi şi la ceea ce suntem. O dată ce există această virtute, omul nu mai poate să se mânie sau să cugete ceva rău despre celălalt. De aceea, Hristos spune ,, veţi afla odihnă sufletelor voastre”(Mt 11, 29). Smerenia merge foarte departe şi ne face auziţi înaintea lui Dumnezeu. Semerenia adevărată este şi atunci când noi suntem cinştienţi de vocaţia pe care o avem şi venim în întâmpinarea celor care ne vor nouă răul. Prin cuvintele noastre, prin atitudinile noastre şi prin faptele noastre, arătându-I celuilalt bunăvoinţă şi dragoste să-l îmblânzim (pp. 27-30).

vezi mai mult

Întâlnim la Sf Ioan Gură de Aur o cauzalitate a semereniei. Smerenia din păcate şi smerenia din suferinţe, există şi smerenie din nesăbuinţă (tot cel ce se înalţă, se va smeri Lc 18,14), există smerenie din lăcomie (pp. 37-38).

Exemplele de acceptarea a suferinţei ca pe voia lui Dumnezeu sunt nenumărate în Sfânta Scriptură. Proorocul David, atunci când era urmărit de fiul său ca să fie omorât, a fost umilit de unul dintre soldaţi. În loc să-i întoarcă răul, David a spus să fie lăsat în pace pentru că Dumnezeu l-a trimis, ca prin această umilire acceptată de el să primească răsplată bună din partea lui Dumnezeu II Regi 16, 11-22. Cert este că nu poate exista o viaţă duhovnicească sau virtute care să stea, dacă nu există temelia tuturor virtuţilor-smerenia. Ea este prima dintre virtuţi (şi Hristos începe fericirile cu această virtute), pentru că se opune trufiei, mândriei-păcatul primordial, prin care protopărinţii noştri Adam şi Eva au căzut din Rai (pp 45-50)

Smerenia face în aşa fel încât orice strategie a demonilor devine fără consecinţe asupra omului smerit. Smerenia aduce odihnă în viaţa de aici şi răsplată în viaţa viitoare. De aceea este cea mai înaltă dintre virtuţi ( p. 79)

Smerenia ca să folosească sau să fie statornică este necesar ca ea să fie însoţită de blândeţe şi de îndelungă răbdare. Pentru că unul iute la mânie le pierde pe toate.96-98 ,,Smerenia vinde din bunătate şi îndelungă răbdare (p. 106)

La un moment dat, Sfântul Ioan Gură de Aur întreabă ce este smerenia? El răspunde că aceasta este răbdarea judecăţii celuilalt, recunoaşterea păcatelor, primirea suferinţelor (p. 116)

Doamne nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine nici cu urgia Ta să mă cerţi (Ps 6,1 ) Îl vedem pe proorocul David că cere de la Dumnezeu ca durerea să nu fie mai mare decât poate duce. Se teme de aceste dureri. (p. 121).

arată mai puţin

Şi pentru că nu de puţine ori există o mare problemă în a găsi soulţii pentru tristeţe, mânie, Sfântul Ioan Gură de Aur, relevă câteva aspecte cheie în înţelegerea acestora, aşa cum ne face să înţelegem lecturarea a câteva pagini din cartea ,,Problemele vieţii”. Este nevoie de o abordare holistică, care să ţină cont şi de suflet şi lucrurile descrise mai jos pot aduce o raportare corectă la problemele de mai sus.

Tristeţea şi mâhnirea

Dumnezeu este cel care a pus tristeţea în noi. Ea este benefică atunci când omul se întristează pentru păcat. Celelalte lucruri, cum ar fi pierderile de ordin material sau boala trupului sau pierderea celor dragi, pot avea consecinţe nefaste, deoarece transformă porblema durerii în durere patologică (pp. 299-301).

citeşte mai mult

Sfântul Ioan Gură de Aur vorbeşte despre focul durererii pe care-l asociază cu tristeţea, în contextul suferinţei pe care o avea Sfântul Apostol Pavel pentru acesi semeni ai săi, cărora nu le mergea bine (p. 303).

Un lucru foarte interesant este acela că Dumnezeu îngăduie suferinţa tocmai pentru a-l ţine pe om în starea de smerenie. Lucru pe care-l poate surpinde creştinul la Sfântul Apostol Pavel, care i-a cerut lui Dumnezeu de trei ori să-l scape de boala pe care o avea (p. 304).

În împrejurările de durere provocată de pierderi, boli, uneltiri, dezamăgiri din partea celor dragi, dacă nu există smerenie şi îndelungă răbdare, cel care este încercat de durere este cuprins de supărare şi mânie. Desigur pentru a înfrunta aceste dureri este nevoie de un orizont care depăşeşte lumea de aici, la care omul să privească şi să se întărească prin gândul că destinaţia sa spre acel loc este posibilă în lumina acestei atitudini de smerenie şi răbdare (pp. 304-305).

vezi mai puţin

Mânie şi furie

Este provocată de durerea jignirilor aduse. Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că o putem potoli cu toţii. Toţi oamenii au capacitatea de-a potoli mânia. Exemplul oferit de Sf Ioan Gură de Aur este acela al raportului dat de omul mâniat pe şeful său. Primul îşi dă seama că nu are câştig de cauză dacă dă curs mâniei şi o stinge (p. 306).

vezimai mult

Între mânie şi nebunie, Sfântul Ioan Gură de Aur pune semnul egalităţii (p. 309).

Cum îl întorci pe omul rău? Prin îndelunga răbdare. Este singura capabilă să ofere omului care a făcut răul gândul pocăinţei. Omul acel se va pocăi la propriu, dacă vede îndelungă răbdare, care în fond arată dragoste, bunătate- atribute ale lui Dumnezeu (pp. 310-311).

Tristeţea nu l-ar lua în stăpânire pe omul care face binele chiar şi celor care îi fac rău.

vezi mai puţin